Sociologul Dan Dascălu, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Istorie, Geografie și Științe Sociale din cadrul Universității ”Ștefan cel mare” Suceava, consideră că sondajele de opinie rămîn un instrument al democrației. Asta, în ciuda faptului că la recentele alegeri prezidențiale de la noi a fost o distanță uriașă între rezultatele sondajelor și cele înregistrate la urne. Într-o intervenție telefonică la Radio Top, domnul Dascălu a spus: ”Eu, ca sociolog, cred că sondajele de opinie rămîn un instrument al democrației în condițiile în care sînt făcute corect”.
Vizavi de scorul uriaș obținut de independentul Călin Georgescu în turul I al alegerilor prezidențiale, avînd în vedere că în sondajele de opinie acesta apărea la ”și alții”, domnul Dascălu a explicat: ”Nu l-au văzut pur și simplu. Nu l-au văzut pe Călin Georgescu. Ceea ce înseamnă că, undeva, sondajele au fost greșit gîndite. Adică, chestionarele, metodologia întreagă, toate au fost prost gândite. Lipsă de profesionalism? Nu știu, poate și rea intenție, dar nu interesa Călin Georgescu. Adică, s-a format în rîndul sondorilor ideea că e undeva la <și alții> sau dacă se ridică, nu se va ridica peste 9%”.
În cadrul intervenției telefonice la Radio Top, sociologul Dan Dascălu a explicat cum se fac aceste sondaje de opinie și de ce pot apărea diferențe atît de mari. Trei cauze mari pot sta la baza erorilor unui sondaj, potrivit domnului Dascălu: modul în care a fost construit, modul în care a fost aplicat și complexitatea fenomenului observat. A spus sociologul: ”În primul rînd, problema sondajelor de opinie în ultimii ani a cunoscut o exacerbare. Exemplele sînt numeroase. Diferențe între previziunile făcute de sociologi în urma măsurării opiniei publice prin sondaje și rezultatele reale. Poate unul din cele mai cunoscute este legat de recentele alegeri din Statele Unite. (…) În ceea ce privește erorile care provin din metodologia utilizată, cred că și astea se împart în două. În primul rînd, sînt erori legate de reprezentativitatea eșantionului.(…) Sînt, după aceea, erori pe reprezentativitate datorate non-răspunsurilor. E foarte adevărat că lumea s-a cam săturat să răspundă la sondaje. (…) Proporția non-răspunsurilor, sigur că afectează și ea pînă la urmă reprezentativitatea eșantionului”.
Vizavi de non-răspunsuri, sociologul Dan Dascălu a dat, din nou, exemplul președintelui ales al SUA, Donald Trump, subliniind că ”cea mai mare cantitate de non-răspunsuri provenea de la votanții lui Trump”. A continuat profesorul Dascălu: ”Este foarte posibil ca, și la noi, foarte mulți din cei care nu au răspuns să provină din votanții, de exemplu, ai lui Călin Georgescu. De ce? Dintr-un motiv foarte simplu: sondajele de opinie au intrat deja în conștiința electoratului ca făcînd parte din sistem. Ceea ce este adevărat, pentru că sondajele de opinie reprezintă un instrument al democrației în fond, dar aparțin sistemului și, atunci, refuzînd sistemul, refuzi inclusiv sondajele de opinie. Deci, nu răspund, și evident că în condițiile acestea rezultatele sînt diferite”.
În ceea ce privește diferențele dintre exit-poll-uri și rezultatele reale, Dan Dascălu a invocat printre cauze, din nou, non-răspunsurile: ”Problema este următoarea: în cazul exit-poll-urilor apar două dificultăți. Una, non-răspunsurile, deci cei care votează un candidat anti-sistem și care preferă să nu răspundă, sau dacă răspund dau un alt nume. Spun că au votat pe altcineva. Este un fenomen care a fost studiat de către o mare cercetătoare, Elizabeth Noel Noyman, care se cheamă <spirala tăcerii>. Se aude mult în momentul de față despre <spirala tăcerii>, dar cei mai mulți, din păcate, au citit despre ea și nu au citit cartea. Deci, este clar, omul răspunde în așa fel încît să nu fie izolat sau penalizat”.
O altă problemă, potrivit sociologului, o reprezintă ”complexitatea fenomenului, care poate genera și ea eroare”, lucru care ”cred că s-a întîmplat și în cazul nostru”. A continuat domnul Dascălu: ”Din păcate, sondajul este o fotografie. Este o fotografie făcută la un moment dat. Adică măsurătoarea făcută azi ar putea să nu mai fie valabilă peste două săptămîni. Cazul nostru, al României, ascensiunea lui Călin Georgescu nu vreau să o discut acum, cauză, TikTok-ul, etc., etc…. Dar, oricum, ea a fost fulminantă în ultimile trei săptămîni, cînd a crescut de la 3-4% la 8%, după care s-a dus foarte tare în sus. Or, sondajele de opinie n-au reușit să surprindă această creștere într-un interval atît de scurt. Adică, cum să vă spun eu, se alerga prea repede și fotografia a ieșit mișcată, ca să folosim o metaforă. Deci, este clar că complexitatea fenomenului poate genera și ea eroare. Și cred că și asta s-a întîmplat în cazul nostru”.
Întrebat dacă pot sondajele de opinie să manipuleze, Dan Dascălu a spus: ”Sondajele de opinie pot să manipuleze, mai ales dacă sînt făcute aiurea, o să vedeți foarte multe sondaje de opinie care apar la noi și care sînt făcute de niște firme care au sediul într-un apartament. Sigur că da, el dă un tun, dă o chestie și dă un anumit spor pentru un anumit candidat, partid sau individ, după care dispare. Pentru că piața sondajelor nu îl mai primește nicăieri”.
Cît privește o reglementare în acest domeniu, nu există, potrivit sociologului: ”Nu, nu există, dar există totuși un mecanism de reglare. Aceste case de sondare a opiniei publice sînt, în general, întreprinderi private care trăiesc din sondaje, de cele mai multe ori sînt sondaje de marketing, de piață. Problema este că dacă ai făcut o estimare proastă o dată sau de două ori, la un moment dat începi să cam dispari de pe piață. (…) În ceea ce privește licențierea problema este mai complicată, pentru că ele sînt instituții, sînt întreprinderi particulare. Pentru asta nu există încă o lege. Asta se întîmplă în toată lumea. Nicăieri nu este o licență pentru a face sondare, adică un for care să judece corectitudinea, onestitatea unei case de sondare. O lasă pe mîna pieței, ca să spunem așa. Din păcate. Și se întîmplă ceea ce se întâmplă”.
Sociologul Dan Dascălu a mai spus la Radio Top că sondajele politice, care sînt făcute la comandă, ”nu intră pe piața sondajelor adevărate”, deși au impact asupra populației.
Întrebat dacă mai au rost să fie făcute aceste sondaje de opinie, avînd în vedere că pot prezenta rezultate false, domnul Dascălu a spus: ”Eu, ca sociolog, cred că sondajele de opinie rămîn un instrument al democrației în condițiile în care sînt făcute corect. Gîndiți-vă că alegerile au loc odată la patru ani. În perioada asta, dintre cele două alegeri, mă rog, exceptînd alegerile anticipate, în perioada dintre alegeri, cei care guvernează, dar și cei care sînt în opoziție, sînt foarte interesați să cunoască în ce măsură sînt primite politicile lor sau proiectele lor de către public, pentru a le corecta. Sigurul mod de a afla treaba asta sînt sondajele de opinie. Deci, din punctul meu de vedere, sondajele de opinie, făcute onest, corect, sînt un instrument absolut necesar al democrație. Dar, sigur, făcute cu onestitate. Manipularea prin sondaje nu depășește niciodată 5 pînă maximum 6%, referindu-mă la intenția de vot. Dar 5-6% este enorm. Poate să hotărască la un moment dat soarta unor alegeri”.
