Pe 12 iunie, conf. univ. dr. Mihaela Rus, prodecan pe probleme de cercetare la Facultatea de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității <Ovidius> din Constanța, a fost invitată pentru a vorbi despre bullying la Liceul Teoretic <Filadelfia> din Suceava. În cadrul unei emisiuni la Radio Top, doamna Rus a spus că ”evenimentul a fost primit foarte, foarte bine. Este un topic de actualitate. Este o temă ce trebuie dezbătută din ce în ce mai mult, pentru că agresivitatea este prezentă în viețile noastre”. Mihaela Rus este și președintă a Colegiului Psihologilor din România – Filiala Constanța, și membră a comitetului de conducere a Asociației Psihologilor din România, unde președinte este actualul ministru al Educației, profesorul universitar doctor Daniel David.
Potrivit Mihaelei Rus, un lucru pe care l-a subliniat elevilor prezenți la eveniment și pe care ar trebui să îl aibă toată lumea în vedere este că ”fenomenul de bullying chiar există în formele lui – fizic, emoțional și verbal și, sub orice formă, el se manifestă, mai ales în unitățile școlare” și ”ceea ce este foarte important este ca cei care răspund de unitatea educațională respectivă – directorii, managementul, să ia măsuri atunci cînd li se aduce la cunoștință o astfel de situație, pentru că avem această mentalitate de <mie nu mi se poate întîmpla>”.
Sala Liceului <Filadelfia> a fost arhiplină, iar elevii partcipanți la ”workshop-ul gîndit ca un atelier de lucru” au fost foarte interesați de subiect și implicați în discuții. Potrivit doamnei Rus, copiii din clasele I-IV ”au fost mult mai interesați, mult mai activi și mult mai deschiși să vorbească despre problema bullying-ului”.
Psihologa a dat exemplul unei eleve care a vorbit despre experiența ei de bullying în școală și despre cum a reușit să rezolve problema: ”Era un bullying fizic făcut de către un coleg de-al ei. În prima etapă s-a descurcat singură, după care a văzut că nu reușește să rezolve singură problema, că nu iese din acel cerc vicios de bullying, și a cerut sprijinul profesorilor și sprijinul părinților”. A continuat doamna Rus: ”Am mai avut un caz interesant al unei domnișoare adolescente de la liceu care fusese victimă de bullying împreună cu colegii ei la școala gimnazială, în clasele V-VIII, bullying exercitat de data asta nu de un coleg, ci de un profesor, și a scăpat, cu ghilimelele de rigoare, prin mutarea la liceu, după examenul de evaluare națională pentru că, spunea ea, deși au semnalizat acest comportament derapant al domnului profesor, nu se luaseră măsuri la nivel de școală gimnazială”.
Referitor la sistemul de educație actual din România, care este construit în așa fel încît un profesor cu un comportament neadecvat este foarte greu de dat afară, profesoara universitară a spus: ”Mai lucrăm în sensul evaluărilor psihologice la cadrele didactice și sesizăm anumite comportamente care nu sînt conforme. Este foarte greu, da, să scoți din sistem, dar poți corecta comportamente… Măsuri de genul ăsta, de excludere a unui cadru didactic, se pot lua, o să vedem legislația adiacentă care va reglementa aceste aspecte în momentul în care există probleme legate de neadaptabilitatea unui comportament la cadrul de educație. Cu siguranță se vor lua astfel de măsuri”.
Nu există doar ”bullying pe verticală, ci avem și bullying pe orizontală, adică nu numai pe exercitare de putere profesor-elev, ci avem și bullying de la elev la elev”, a mai precizat profesoara universiitară. Cît despre bulliyng-ul de la profesor la profesor, ”vorbim deja de hărțuire la locul de muncă, intrăm în registrul psihologiei organizaționale în care se exercită bullying-ul de la adult la adult”.
