Într-o știre Rador Radio România se arată că, în conformitate cu ”Atlasul Gustului”, în 2023, țara noastră este în top 30 cu cele mai bune bucătării din lume. Acest atlas reprezintă o enciclopedie culinară pe care o realizează an de an 50.000 de experți în alimentație. Aceștia țin cont de arome, preparate tradiționale, ingrediente locale și restaurante autentice. La realizarea clasamentului participă turiști străini, dar și clienți autohtoni. Primele cinci preparate românești sînt ciorba rădăuțeană, sarmalele, bulzul, salamul de Sibiu și babicul. Pe 14 februarie anul acesta se împlinesc 42 de ani de cînd doamna Cornelia Dumitrescu de le Restaurantul ”Național” din Rădăuți a inventat rețeta acestui fel de mîncare extrem de apreciat și care se găsește la foarte multe restaurante din țară, dar și din străinătate. Din păcate, în unele restaurante, ciorba este un fel de ciorbă rădăuțeană, este un fel de mîncare cu aromă vagă de ciorbă rădăuțeană.
Consiliul Județean Suceava, inițiatorul programului ”Produs în Bucovina” și un promotor al gastronomiei locale, ar trebui să facă ceva pentru a proteja acest brand al zonei și pentru a-l promova. Nu știu dacă ciorba rădăuțeană este marcă înregistrată în țara noastră și dacă acest produs este recunoscut de Uniunea Europeană. Dacă nu, administrația județeană în colaborare cu restaurantul rădăuțean, bineînțeles, ar trebui să o facă. Și ar mai putea Consiliul Județean să promoveze acest tip de mîncare la tîrgurile naționale și internaționale la care participă, dar și să prindă în programul manifestăorilor pe anul în curs, pe lîngă ”Paște în Bucovina”, ”Crăciun în Bucovina”, ”Hai în Bucovina!” și tot ce mai e cu Bucovina, un festival al ciorbei rădăuțene. Unul care să fie organizat, evident, la Rădăuți, și la care să participe restaurantele care au în meniu un astfel de produs, dar preparat așa cum trebuie, și nu după ureche și funcție de ce găsește bucătarul prin frigider. Un asemenea festival trebuie făcut pentru ca toată lumea să știe că ciorba rădăuțeană este de la Rădăuți, județul Suceava, și nu pentru că i-ar fi spus cineva din Bihor, Mehedinți, București sau Constanța ciorbă rădăuțeană pentru că i-a plăcut cum sună. (Foto: Restaurantul Național)
